FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG REPREZENTAREA POLITICĂ A FEMEILOR ÎN ROMÂNIA Desigur, discuția privind valorile societale și contractul de gen este mai amplă, cu unele aspecte contradictorii, și necesită o analiză în sine. Reținem însă că există o mai mare deschidere față de egalitatea de gen la nivelul societății și o acceptare crescută a femeilor în poziții de decizie(deși preferința rămâne în continuare pentru bărbați). În schimb, lumea politică pare blocată într-un sistem care valorizează excesiv bărbatul politic. Prezența femeilor în funcții politice s-a redus sau, în cazuri mai rare, nu s-a schimbat. Femeile sunt incluse pe listele de candidați (în parte și pentru a respecta prevederile care cer ca listele să includă și o anumită proporție de femei), dar pe locuri mai degrabă neeligibile, retezând din start șansele acestora la o luptă electorală onestă, în urma căreia să poată fi alese în funcțiile pe care doresc să le obțină. Discuția despre reprezentarea politică a femeilor în România trebuie pusă și în context internațional, pentru a înțelege schimbările de mai sus în perspectivă comparată. În acest sens vom folosi datele din European Values Study și vom alege ca grup de comparație grupul țărilor membre ale Uniunii Europene. Figura 6 Percepții privind rolul femeilor și al bărbaților în politică și în afaceri(2017-2020) 60% B ă rba ț ii sunt mai buni lideri politici dec â t femeile (% de acord) 50% Slovacia Lituania Bulgaria 40% Cehia Estonia Romania Ungaria 30% Polonia 20% Austria Portugalia Italia Slovenia Croaţia Fran ţa Olanda Marea Britanie Elveţia 10% Spania Finlanda Germania Danemarca Norvegia Suedia Islanda 0% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% B ă rba ț ii sunt mai buni oameni de afaceri dec â t femeile(% de acord) Sursa datelor: European Values Study(2020). Privind lucrurile din această perspectivă, schimbările din ultimii douăzeci de ani privind rolul femeii în societate sunt mai puțin impresionante. Prin comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană populația României pare, în continuare, să susțină un model tradițional, în care o singură caracteristică – a fi femeie sau a fi bărbat – dictează ce trebuie să faci în viață. Astfel, 48% din români consideră că rolul bărbatului este de a câștiga bani, iar al femeii este de a avea grijă de casă și familie, prin comparație cu doar 26% media la nivelul UE sau cu sub 10% în țările scandinave. În mod similar, prin comparație cu restul țărilor din UE incluse în European Values Study(vezi Figura 6) România se remarcă prin procente mari din populație care consideră că bărbații sunt mai buni lideri politici decât femeile(40%) sau că bărbații sunt mai buni oameni de afaceri decât femeile(36%). Din datele prezentate aici rezultă că în ultimii douăzeci de ani România a devenit mai deschisă față de egalitatea de gen, dar se află încă la o distanță semnificativă de modul în care alte state membre ale Uniunii Europene se raportează la această temă. Această situație se reflectă de altfel în toate rapoartele privind egalitatea de gen la nivel internațional. O să amintim doar Indexul European al Egalității de Gen(EIGE) ¹³, unde dintre cele 6 domenii care sunt luate în considerare pentru a reflecta măsura în care este realizată egalitatea între femei și bărbați, media europeană are cea mai mică valoare la capitolul participarea femeilor la decizie: 54,5%(media general europeană fiind de 67,9%). România se situează pe locul 26 din 28, cu un scor general de 54,4%. Domeniul accesului femeilor la putere înregistrează cel mai mic indice(37,5%), reprezentarea politică având 41,6%. Trebuie precizat că această valoare este valabilă în 2020, deci pe datele dinainte de alegerile recente. La nivelul societății românești, în ceea ce privește contractul de gen și valorile societale privind egalitatea de gen, ar trebui o analiză mai atentă a tensiunii între valorile tradiționale(familia 13 https://eige.europa.eu/gender-equality-index/2020(accesat10.10.2021) 18