GABRIEL BĂDESCU| OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ| DANIELA ANGI| CLAUDIU IVAN PROFESOR ÎN ROMÂNIA. CINE, DE CE, ÎN CE FEL CONTRIBUIE LA EDUCAȚIA ELEVILOR ÎN ȘCOLILE ROMÂNEȘTI? ale DPPD, ale Universității Babeș-Bolyai pentru Nivelul 1 și Nivelul 2, disponibile online xii . Se poate observa un trunchi comun de materii obligatorii(de exemplu Psihologia educației pentru Nivelul 1, respectiv Psihopedagogia adolescenților, tinerilor și adulților pentru Nivelul 2). Există apoi o gamă foarte largă de materii obligatorii privind didactica domeniilor specifice de predare(de exemplu didactica matematicii, didactica istoriei). Aceste materii obligatorii sunt dublate de o ofertă foarte largă de materii opționale, care vizează conținuturi și competențe extrem de diverse. De exemplu, dintre cele 30 de cursurile opționale ofertate pentru Nivelul 2 de DPPD al Universității Babeș-Bolyai, se poate opta pentru„Proiectarea softurilor educaționale”, dar și pentru opționalul de„Metodica activităților de loisir”. Pentru a deveni cadru didactic la nivel ante-preșcolar, preșcolar sau primar este suficientă absolvirea unui liceu pedagogic(Art. 236, alin. 2), această formare fiind echivalentă Nivelului 1 de pregătire psiho-pedagogică(Art. 238, alin. 1^2). Această prevedere conduce la o ierarhie a pregătirii între cadrele didactice de nivel gimnazial, liceal și universitar, pe de o parte, și cele de nivel primar, preșcolar sau antepreșcolar, pe de altă parte, având implicații la nivel salarial, și încărcare de predare. Dată fiind importanța covârșitoare a educației timpurii în dezvoltarea ulterioară a unei persoane xiii , această ierarhizare este contraproductivă. Nivelul complexității cunoștințelor predate(evident mai ridicat la nivel gimnazial/liceal față de cel primar/preșcolar) nu este un argument pentru stabilirea unei ierarhii în acest caz; evaluarea sarcinii persoanei puse în rolul de cadru didactic ar trebui făcută mai ales prin prisma importanței rezultatelor dorite și a complexității abilităților necesare pentru obținerea acestor rezultate. Pregătirea inițială a viitorilor profesori de nivel preuniversitar include în plus obligația realizării unui”stagiu practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învăţământ, de regulă sub coordonarea unui profesor mentor”(Legea Educației Naționale, Art. 236, alin. 1, litera c). Acesta este parte a carierei didactice, de regulă primul an al acesteia. Ocuparea unei funcții didactice pentru derularea stagiului practic se realizează”prin concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate”(Art. 240, alin 1 din Legea Educației Naționale). De asemenea, se menționează în Legea Educației Naționale faptul că masterul didactic sau pregă ­tirea psihopedagogică din cadrul universităților conține și o sesiune de”practică didactică” realizată în baza unui acord între furnizorii formării inițiale și inspectoratele școlare(Art. 239, alin. 2). În programa școlară aferentă Nivelului 2 de DPPD al Universității Babeș-Bolyai se poate regăsi și planificarea unei asemenea practici didactice(în învățământul liceal, postliceal și universitar deoarece practica de predare în învățământul gimnazial sau primar este aferentă nivelului I de pregătire psihopedagogică). Nu se precizează însă dacă profilul elevilor din clasă(elevi proveniți din medii vulnerabile, elevi din mediul rural, elevi în școli de elită etc.) este considerat în alegerea mediului unde are loc practica predării. O par ­curgere rapidă a rezultatelor la testarea națională, la finalizarea gimnaziului ne arată discrepanțe foarte mari între școli din punct de vedere al rezultatelor obținute de elevi. Analiza acestor rezultate a arătat că școlile care concentrează elevi din medii vulnerabile manifestă și rezultate mai slabe la testarea națională sau un risc de părăsire timpurie a școlii mai mare xv . De asemenea, alte studii arată că predarea în clase sau școli care concentrează copii din medii vulnerabile implică provocări specifice de gestionare a actului didactic - în contextul unei mai slabe sau inadecvate implicări parentale, o relație mai slabă cu comuni ­tatea, resurse logistice mai sărace etc xvi . Având în vedere aceste considerente, ar fi necesar ca formarea inițială să includă și module specifice de gestionare a cazurilor de copii vulnerabili, de tratare a situațiilor elevilor care reclamă suport suplimentar în traseul școlar pentru a beneficia de șanse școlare egale. 7