Druckschrift 
Profesor în România : cine, de ce, în ce fel contribuie la educaţia elevilor în şcolile româneşti?
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

GABRIEL BĂDESCU| OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ| DANIELA ANGI| CLAUDIU IVAN PROFESOR ÎN ROMÂNIA. CINE, DE CE, ÎN CE FEL CONTRIBUIE LA EDUCAȚIA ELEVILOR ÎN ȘCOLILE ROMÂNEȘTI? Un profesor dacă nu merge la un curs care are credite nu este luat în calcul, CCD are cursuri cu credite, însă valoarea acestor cursuri este mai slabă față de cursuri furnizate de alte organizații private. prefera urmez mai degrabă cursuri organizate de organizații private. Nu întotdeauna cursurile CCD răspund nevoilor de formare ale profesorilor, ce avem nevoie efectiv în procesul de predare....școala vrea îi arăți o diplomă pe care scrie numărul de credite....însă nu toți formatorii pot ofere aceste credite(Mariana, profesoară de limba română, 10 ani experiență în învățământul preuniversitar). Trebuie precizat deși există obligația cadrelor didactice de a urma cursuri de formare profesională, plata acestora cade în sarcina cadrelor didactice, școala neoferind sprijin financiar: creditele le obții participând la niște cursuri de formare....aceste cursuri sunt însă pe bani, nimeni nu îți asigură resurse plătești, dar te obligă faci aceste cursuri, fără te plătească...(Adrian, 39 de ani, profesor de filosofie, vechime 15 ani în învățământul preuniversitar). Acest fapt împietează asupra calității cursurilor urmate de cadrele didactice și condiționează decizia cadrelor didactice de a urma anumite cursuri. Sunt alese frecvent cursurile puțin costisitoare, și nu neapărat cele pe care cadrul didactic le consideră cele mai folositoare. Aceste cursuri trebuie fie autorizate, acre di­tate....dar de cele mai multe ori sunt tot așa, niște chestii formale, adică nu înveți prea multe de un astfel de curs...depinde sunt organizații care le organizează, fie CCD, fie alte organizații instituții...și cadrele didactice trebuind plătească din buzunarul lor participarea la aceste cursuri, aleg de obicei cursuri ieftine, care nu sunt costisitoare, eventual organizate gratuit, în diverse proiecte susținute din fonduri europene etc.(Adrian, 39 de ani, profesor de filosofie, vechime 15 ani în învățământul preuniversitar). Persoanele intervievate au semnalat faptul, deși legea impune obligativitatea obținerii celor 90 de credite de formare la fiecare 5 ani, în realitate nu există mijloace eficiente de impunere a respectării acestei obligații: Totul se rezumă la nivel verbal, nu au mijloace care te constrângă și faci aceste credite....nu există o metodologie care te constrângă, dacă nu ai aceste credite nu este nicio problemă, sancțiunile pot cel mult verbale...(Adrian, 39 de ani, profesor de filosofie, vechime 15 ani în învățământul preuniversitar). Singurul aspect unde acumularea celor 90 de credite ar putea conteze este la evaluarea anuală a cadrelor didactice, unde se pot lua în calcul și formările la care cadrul didactic a participat. De regulă, însă, calificativul obținut la acest capitol este bine sau foarte bine, respondenții nu au știință de vreun cadru didactic care obțină un calificativ mai scăzut. Toată lumea primește foarte bine ca fie bine....(Adrian, 39 de ani, profesor de filosofie, vechime 15 ani în învățământul preuniversitar). Care este modul de predare potrivit? Metodele de predare în care profesorul transmite informația unilateral, iar elevul este un receptor pasiv, tind fie mai confortabile pentru cadrele didactice, deoarece păstrează un raport de putere clar. Metodele interactive, centrate pe crearea unor comunități de învățare, pe stimularea gândirii critice sau explorarea experiențelor de viață ale elevilor, pot adesea o provocare greu de asumat pentru profesorii care nu au învățat în propria lor formare profesională accepte diversitatea elevilor, accepte fie contraziși. Unul dintre profesorii intervievați descrie următoarea imagine a dimen- siunii etice și morale a actului de predare: Cred un profesor bun este un profesor care își respectă elevii... își respectă elevii indiferent de cum sunt ei: mai timizi, mai timorați, mai agresivi verbal, mai zburdalnici, mai înalți, mai... el își 13