GABRIEL BĂDESCU| OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ| DANIELA ANGI| CLAUDIU IVAN PROFESOR ÎN ROMÂNIA. CINE, DE CE, ÎN CE FEL CONTRIBUIE LA EDUCAȚIA ELEVILOR ÎN ȘCOLILE ROMÂNEȘTI? Tabelul 1. Media proporției de profesori care au masterat, respectiv a celor care au doctorat în liceele din România, în datele PISA 2015 Tip de localitate % profesori cu masterat % profesori cu doctorat Localitate rurală Oraș cu< 15 000 persoane Oraș cu 15 000 – 100 000 persoane Oraș cu 100 000 – 1 000 000 persoane București Tota l Sursa: Calculele autorilor Se observă în aceste date că liceele din România au, în medie, aproximativ un sfert dintre profesori cu masterat și aproximativ 4% cu doctorat, iar proporția celor din urmă variază puternic în funcție de tipul de localitate. O analiză a determinanților performanței în testele PISA arată că proporția de profesori care au masterat nu este corelată cu 14.6% 0.9% 30.5% 1.4% 27.0% 3.9% 30.5% 5.3% 19.2% 9.5% 27.4% 3.9% scorurile obținute de elevi, în timp ce proporția de profesori care au doctorat este corelată pozitiv xxi . Motivele absenței unei relații în cazul masteratului, respectiv a unei relații pozitive în cazul doctoratului, ar trebui analizate în mai mare detaliu. Ce spun profesorii? Pentru a muta discursul de la nivelul abstract și adesea schematic al statisticilor și al actelor legislative, vom analiza aspectele legate de formarea profesională și motivația profesorilor pentru predare prin două grile:(a) interviuri semi­structurate cu profesori din România și(b) rezultate ale unor studii recente din psihologia educației privind formarea profesorilor și motivația lor pentru predare. România a fost puternic marcată de trecerea, după 1989, de la o paradigmă în predare controlată și centrată aproape exclusiv pe profesor, la varii paradigme de predare importate din alte sisteme educaționale, care s-au schimbat frecvent și, adesea, imprevizibil. Schimbările legate de modalități agreate de predare, care se răsfrâng în recomandările legislative privind formarea profesorilor, au creat o imagine și mai neclară a ceea ce este chiar necesar și în mod real util pentru formarea lor profesională. După cum spune una dintre profesoarele intervievate de autori: „Este o paletă destul de diversificată de oferte... și la CCD și pe la facultăți... și tot felul de cursuri din astea cu metode interactive, moderne, poate chiar prea mult se insistă pe partea asta modernă.(...) Cred că ai de unde alege.” (Amalia xxii , 42 de ani, profesoară de religie la clasele 1-8, vechime de 20 de ani în învățământ) O parcurgere rapidă a ofertei de formare continuă a CCD-urilor indică o ofertă largă de specializări care vizează dezvoltarea abilităților IT. Astfel, în oferta de formare continuă a CCD Focșani pentru anul 2016/2017, putem regăsi cursuri precum ”Grafică și multimedia”,”Tehnici de informare și comunicare TIC”,”Tehnici de documentare online”, ”Google apps for education”,”Pagini web”. Această infuzie de metode noi de predare integrate în cursurile de formare nu a fost însă dublată de o schimbare de fond a sistemului de învățământ preuniversitar, care rămâne în continuare centrat în mod excesiv pe asimilarea de 11