GABRIEL BĂDESCU| OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ| DANIELA ANGI| CLAUDIU IVAN PROFESOR ÎN ROMÂNIA. CINE, DE CE, ÎN CE FEL CONTRIBUIE LA EDUCAȚIA ELEVILOR ÎN ȘCOLILE ROMÂNEȘTI? culturale dezvoltate de către Pierre Bourdieu xxiv , argumentează tocmai asupra inegalităților de șanse școlare cauzate de origini sociale sau culturale generatoare de vulnerabilitate. În contextul României este vorba despre copiii din mediul rural, cei care provin din familii mono ­parentale, copiii romi, din familii sărace cu adulți slab educați, care au dizabilități etc. În general atunci când suportul parental este redus pe parcursul procesului școlar vulnerabilitatea elevului este și mai evidentă. În aceste situații școala are rolul de a contrabalansa condițiile sociale nefavorabile, prin abordări și practică didactică specifică xxv . Cadrele didactice intervievate au arătat că nici formarea inițială, dar nici cursurile oferite de CCD nu au oferit pregătirea necesară pentru a face față unei astfel de provocări: ”Copii de aici intră în școală cu un bagaj lingvistic mult mai sărac decât în școlile din mediul urban, o bună parte dintre copii nu au mers la grădiniță, deși s-au mai făcut eforturi de îmbunătățire, provocările sunt altele în lucrul cu copiii din această localitate...sunt necesare abilități specifice, pe care le-am deprins din mers...relaționarea cu părinții este mai dificilă nu pentru că nu ar vrea, ci pentru că nu pot, nu știu, uneori fac mai mult rău decât bine, dar dacă le câștigi încrederea lasă copiii pe mâna ta... mi-a folosit participarea la anumite cursuri de formare care m-au învățat cum să relaționez cu familii nevoiașe..au fost cursuri organizate de către Educația 2000+, Salvați copiii, Ovidiu-Ro... ne-au învățat cum să strângem relația dintre familie și școală”(Carmen, 49 de ani, profesoară de matematică, vechime 27 ani în învățământul preuniversitar). Lectura ofertei de formare continuă a unei CCD dintr-unul dintre județele cele mai sărace, Vrancea xxvi , arată că modulele dedicate educației incluzive, gestionării claselor sau școlilor cu elevi vulnerabili sunt marginale, nu ocupă un loc central: dintre cele peste 40 de module de formare, doar două au o tematică relevantă incluziunii școlare:”Eșecul școlar – strategii de prevenție și intervenție”,”Educația incluzivă: dimensiuni, provocări, soluții”. Interviurile realizate de noi arată că o parte dintre profesori acoperă lacunele formării inițiale prin prin transfer de experiență în urma consultării și contactelor cu alți colegi care au întâmpinat provocări similare. Sunt extrem de utile din acest punct de vedere întâlnirile metodice periodice care au loc între cadre didactice din cadrul aceleași discipline. ”Am reușit că compensez lacunele formării inițiale în practică, din eșecuri, din reușite și au mai fost utile activitățile metodice la nivel de comisie...au loc o dată pe semestru, la nivel de județ, și participă profesorii de disciplină, deci o întâlnire de discuții pe marginea a ceea ce a fost bine, ce nu a fost bine, ce ai fi făcut, ce ai fi schimbat...o analiză a organizării lecțiilor.” (Carmen, 49 de ani, profesoară de matematică, vechime 27 ani în învățământul preuniversitar). Practicile privind predarea se referă la ceea ce face efectiv profesorul la clasă, adică la comporta ­mentele și activitățile prin care își predă materia. În această categorie intră, printre altele, activități de structurare a materiei, de orientare a atenției elevilor spre informația, de aprofundare a cunoș ­tințelor sau fixare a unor competențe(Supovitz și Turner, 2000). Daca analizăm atent oferta de formare inițială și continuă a cadrelor didactice din România, vedem că cele mai multe cursuri vizează practici de predare. Sunt acele metode noi, diferite, la care fac referire și profesorii pe care i-am intervievat, metode care vin cel mai adesea din sfera social-constructivistă. Ce e important de înțeles este că între convingerile profesorului privind predarea/ învățarea și practicile sale de predare trebuie să există o congruență sau armonie, care să se raporteze la nevoile specifice ale elevilor. Fragmentul următor exemplifică această idee: 15