CARMEN MOLITOR| EXPLOATAREA CA MODEL DE AFACERI Tendința de a înlocui tot mai des angajații proprii cu lucrători intermediați prin agenți de muncă temporară sau subcontractanți cu forță de muncă mobilă, ieftină și fără asigurări sociale, pune în pericol sistemul securității sociale ridicate și muncii în condiții negociate colectiv, pe care îl întâlnim pe piața muncii din Germania. Cine nu respectă regulile și nu trebuie să se teamă de o reacție adversă sau de controale, își poate oferi serviciile la prețuri fără concurență – acest fapt impune cu forța o tendință de externalizare și astfel de dispariție a unor locuri de muncă cu plata asigurărilor sociale, ceea ce servește de mult angajatorilor ca instrument de presiune în negocierile colective. Moto:»Dacă nu faceți compromisuri, externalizăm parțial activitatea, iar locurile de muncă pentru angajații proprii dispar pentru totdeauna.« Angajatorii fac economie la sporurile de noapte, de weekend sau de sărbători, folosind în aceste perioade scumpe lucrători străini ieftini, plasați de agenți de muncă temporară sau a ați sub contracte de antrepriză. Această situație face ca sindicatele germane să se preocupe între timp intens de problema exploatării lucrătorilor străini:»Vrem să împiedicăm ca lucrătorii din Germania și cei din străinătate să e manipulați unii împotriva celorlalți«, subliniază DGB.»Și mai vrem să contribuim la stoparea dumpingului salarial și social. Această contribuție îi ajută atât pe cei care vin, cât și pe cei care sunt deja aici.« Foarte active sunt în acest sens federațiile sindicale din industria alimentară și gastronomie(Nahrung-Genuss­Gaststätten- NGG), din construcții, agricultură și mediu( Bauen-Agrar-Umwelt- IG BAU) și din serviciile publice reunite(Vereinte Dienstleistung ­sgewerkschaft- ver.di). Și pentru federația din metal (Industriegewerkschaft Metall- IGM) și cea din minerit, chimie și energie(Industriegewerkschaft Bergbau, Chemie, Energie- IG BCE), problematica devine din ce în ce mai relevantă și impune acțiuni. Șase centre de consiliere»Faire Mobilität« sprijină lucrătorii din Europa de Est în con ictele de muncă Pentru a deveni mai accesibil lucrătorilor din Europa Centrală și de Est și a le oferi consiliere și asistență în limba lor maternă, conducerea federală a DGB a inițiat în 2011 proiectul pilot»Mobilitate echitabilă – pentru o manieră socială, corectă și activă a libertății de circulație a lucrătorilor/ Faire Mobilität – Arbeitnehmerfreizügigkeit sozial, gerecht und aktiv«. În cadrul proiectului, au fost în ințate șase centre de consiliere pentru lucrătorii migranți din Europa Centrală și de Est. În acest proiect, partenerii DGB(coordonator al proiectului) sunt Compania bfw pentru formare(bfw – Unternehmen für Bildung), Asociația Europeană pentru Problemele Lucrătorilor Migranți(European Migrant Workers Union- EMWU), societatea Project Consult GmbH(PCG) și componenta de formare a DGB, Bildungswerk/Bund. Proiectul este nanțat atât de DGB, cât și într-o proporție însemnată de Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale(BMAS) și de Fondul Social European(ESF).»Deplina libertate de circulație a forței de muncă este o normalitate și o mare șansă pentru Europa. În acest sens, ea trebuie consolidată prin măsuri sociale: salarii minime pe ramură, praguri minime de salarii pentru munca temporară, controale împotriva abuzurilor și dumpingului salarial, consiliere și asistență«, și-a declarat sprijinul Ursula von der Leyen(CDU), ministrul muncii de la acea vreme. Consilierii din cadrul»Faire Mobilität« ­care provin în parte la rândul lor din Polonia, Ungaria, Croația sau Macedonia – au sediile la Stuttgart, München, Frankfurt/Main, Hamburg, Dortmund și Berlin. Interviurile cu ei au constituit sursa principală de informație în documentarea pentru acest dosar. În anul 2014, aproape 6.000 de persoane au contactat centrele de consiliere ale»Faire Mobilität«, în special români, bulgari, polonezi și unguri. În aproape 40% dintre situațiile semnalate era vorba de neplata salariilor. O pondere importantă au avut-o nelămuririle privind contractele de muncă(20 de procente) și solicitarea de prestații ale asigurărilor sociale(7 procente). Cei mai mulți solicitanți lucrau în construcții, curățenia clădirilor, transport/ logistică/ depozite, dar și în industria de componente auto și îngrijire. Pentru a primi consiliere, lucrătorii nu trebuie să e obligatoriu membri de sindicat. DGB estimează că între 20 și 25 de procente dintre cei ce se adresează centrelor de consiliere, aderă apoi la un sindicat a liat la DGB. 4