CARMEN MOLITOR| EXPLOATAREA CA MODEL DE AFACERI telefon de la un conațional, care lucrează ca șef de echipă la un abator și promite o angajare imediată, pentru ca cei interesați să e atrași în Germania. Nu toți știu de la început unde exact vor munci și în ce condiții. Intermediarii dubioși joacă un rol negativ în multe domenii, dar în abatoare, unde înainte de introducerea salariului minim, dumpingul salarial era la ordinea zilei, ei au fost din totdeauna foarte activi. »Intermedierea de personal este un sector complet dereglementat în Germania. Oricine poate să a rme despre el că e intermediar și să pretindă plata unor servicii de la cei care caută un loc de muncă«, menționează Empen. Astfel se ajunge la situația în care mici agenții dubioase se recomandă drept intermediari și plasează anunțuri de angajare pe internet.»Celui care sună i se spune: poți munci aici, hai la noi la birou. Acolo semnează mai întâi contractul de intermediere și în aceeași zi contractul de muncă cu rma unde vor lucra. Știu de cazuri în care cei care căutau un job au plătit un comision de 300 de euro pentru asemenea servicii.« În Polonia este interzis să ceri direct bani de la cei care caută de muncă. Intermediarii sunt plătiți acolo doar de rma a ată în căutare de personal. Falimente și preluări rapide, structuri amețitoare Din cauza războiului fără milă al prețurilor dus între concurenți, subcontractanții străini dau de multe ori faliment după un an sau doi.»Apoi vine următorul subcontractant, preia grosul personalului de la rma insolventă și schimbă prin noi contracte de muncă situația lucrătorilor«, explică Empen. Munca nu se schimbă practic cu nimic, dar»se întâmplă să te trezești de azi pe mâine că nu mai ești sub un contract de muncă german, ci lucrător detașat de o rmă slovacă a ată sub contract de antrepriză. Contribuțiile sociale se plătesc apoi în Slovacia. Uneori seamănă cu un desiș sălbatic.« Frecvent, lucrătorii detașați în cadrul unor contracte de antrepriză nu sunt în realitate decât muncitori cedați ilegal, pentru că ei nu prestează»servicii« în regie proprie, ci sunt integrați complet în procesul muncii din abator, lucrează cot la cot cu personalul x și primesc indicații de la șe. Această stare de fapt contravine agrant de niției legale a contractelor de antrepriză. Activitatea subcontractanților din industria cărnii este caracterizată de o enormă presiune a timpului. De regulă, lucrătorii nu prea își iau concediu și continuă să muncească și dacă se îmbolnăvesc. »Modelul e structurat de o asemenea manieră, încât oamenii să sufere«, conchide Jochen Empen. »Firmele germane știu acest lucru și pro tă. Dacă ele și-ar supune proprii angajați la asemenea presiuni, ar interveni imediat comitetul de întreprindere sau sindicatul. Dar așa ceva nu se întâmplă la subcontractantul din Polonia sau România, acolo lucrurile sunt mai simple.« Securitatea și sănătatea muncii se ignoră de regulă Potrivit Legii detașării, prevederile obișnuite de securitate și sănătate a muncii trebuie să e aplicabile și lucrătorilor detașați. În practică, pentru unele categorii de lucrători această cerință rămâne de multe ori doar la stadiul de ideal sacru – dacă luăm în considerație doar faptul că în unele situații se ajunge la zile de lucru de până la 14 ore. Empen deplânge faptul că și din această cauză, pericolul de accidentare este foarte ridicat pentru lucrătorii străini veniți sub contracte de antrepriză.»Mi s-a relatat o situație, în care un lucrător român detașat aproape că a murit, pentru că s-a tăiat în timp ce muncea și era să piardă tot sângele«, exempli că Empen.»Compania românească de antrepriză nu avea un delegat pentru primul ajutor. Dacă nu ar intervenit responsabilul rmei germane, muncitorul român ar murit probabil. Culmea e că pe hârtie, colegul german probabil nici nu ar avut voie să-și ajute colegul de la subcontractantul din România, pentru că nu intra în atribuțiile sale.« Când are loc un asemenea accident sau dacă lucrătorul se îmbolnăvește, mulți subcontractanți nu plătesc celor detașați salariul pe zilele respective. Este chiar frecvent ca cei bolnavi să e concediați. »Mulți povestesc că se crește ritmul de lucru, că trebuie să muncească tot mai mult, iar oamenii se rănesc și uneori cad din picioare la muncă«, spune 15