CARMEN MOLITOR| EXPLOATAREA CA MODEL DE AFACERI pregătire sau nu sunt recunoscute ca in rmiere sau ajutoare de in rmieră pentru persoane în vârstă. Iar tocmai pentru centrele serioase, una din condițiile de angajare este tocmai existența unei pregătiri adecvate.« Două asistente medicale din Novi Sad(Serbia) au avut parte de o experiență profesională negativă la un serviciu de îngrijire din Kassel. Un conațional le-a recrutat, promițând că se va ocupa de recunoașterea atestatelor de pregătire profesională, și le-a trimis la Kassel. Încă din prima zi, asistentele au fost însă duse nu într-un centru de îngrijire, ci într-o casă privată, unde urmau să se ocupe de doi soți în vârstă. La serviciul de îngrijire care le angajase nu mai era nimeni de găsit. Li s-au plătit 1.200 de euro brut, în a doua lună nu au mai primit nimic, iar apoi au fost concediate fără preaviz. Motivul a fost că Agenția centrală de plasare a lucrătorilor străini în Germania și a lucrătorilor germani în străinătate(Zentrale Arbeitsvermitt- lungsstelle- ZAV) refuzase să emită celor două femei din Serbia permise de muncă, pentru că o remunerație brută de 1.200 de euro în sectorul de îngrijire nu corespundea cu salariului minim. Angajatorul asistentelor le-a concediat fără preaviz și a refuzat să le plătească salariile restante. Abia intervenția consilierelor de la»Faire Mobilität« din Stuttgart a convins serviciul de îngrijire să revoce concedierea și să plătească salariul minim pentru întreaga perioadă lucrată. Cele două femei s-au întors la Novi Sad. Într-o situație și mai di cilă decât in rmierele detașate o cial se a ă femeile angajate la negru în acest sector. Sylwia Timm cunoaște cazuri, în care femeilor li se promite un contract de muncă cu familia în cauză, dar nu ajung să-l semneze niciodată. Se trage pur și simplu de timp.»Familia spune așa: mai întâi trebuie să ne arăți că meriți un contract«, relatează Sylwia Timm. De curând a avut un caz în care in rmiera a cerut în repetate rânduri un contract, iar familia a refuzat-o de ecare dată. Femeia a reușit în cele din urmă să se întoarcă în Polonia.»Avem însă multe situații în care femeile nu pleacă, pentru că depind de banii câștigați la negru.« Pentru a pune presiune pe in rmiere, familiile se folosesc tocmai de faptul că femeile lucrează ilegal și comit astfel o infracțiune. 2.5 Industria cărnii: muncă la sânge, cu ochii pe ceas Un alt sector, în care folosirea de contracte de antrepriză și de lucrători detașați este tot mai des întâlnită, este industria germană de carne. Două mari centre există în regiunea Südoldenburg și în partea de nord a Landului Nordrhein-Westfalen, unde rma Tönnies, cel mai mare producător, sacri că doar la Rheda-Wiedenbrück zilnic aproximativ 25.000 de porci. Printre marii jucători se numără de asemenea West eisch și Danish Crown. De obicei, abatoarele au astăzi din ce în ce mai puțin personal x propriu. Contracte de muncă mai există doar la birouri sau pentru unii măcelari și tranșatori cali cați. Alte activități și chiar întregi procese sunt încredințate unor subcontractanți și rme de antrepriză din țară și din străinătate. Acești prestatori își trimit lucrătorii la abatoarele clientului, pentru a face muncile contractate la fața locului.»Pro tul se generează prin faptul că fac economie la cheltuielile de personal«, descrie situația Jochen Empen de la Centrul de consiliere»Faire Mobilität« din Hamburg. »Aceste rme au un contract de antrepriză cu compania germană și trebuie să asigure o anumită activitate într-o anumită perioadă de timp, altfel pierd contractul. Reușesc să se încadreze doar dacă lucrătorii lor muncesc repede și mult și nu se îmbolnăvesc. Plus că trebuie să lucreze și mai ieftin decât alți furnizori, pentru că există o concurență foarte dură pentru aceste contracte.« În baza contractului colectiv din industria cărnii, clienții au fost nevoiți să garanteze încă de la 1 august 2014 și pentru lucrătorii detașați salariul minim de 7,75 de euro pe oră; aceste crește până în decembrie 2016 în patru etape la 8,75 de euro. Anterior, pentru lucrătorii detașați se plăteau și 5 euro net pe oră sau mai puțin, spune Empen. Consilierul întâlnește în cadrul activității sale din abatoare mai ales lucrători din România, Polonia și Ungaria, și- ceva mai puțini- din Bulgaria. Aceștia relatează despre diferitele metode de recrutare în țările lor:»Există foarte mulți subcontractanți germani, care angajează direct personalul din Europa de Est; apoi există rme din aceste țări, care recrutează oamenii la fața locului și îi detașează în Germania«, a rmă Empen. Uneori e su cient un 14