CARMEN MOLITOR| EXPLOATAREA CA MODEL DE AFACERI probe, iar lucrătorul să poarte întreaga răspundere pentru documentul semnat, spune Bogoeski. Din experiența sa însă, angajatorul sloven își obligă oamenii să semneze formularul, chiar dacă au primit mai puțin decât salariul minim- sau nu au luat deloc bani. Că în ciuda unei atitudini oarecum sceptice, mulți lucrători semnează aceste declarații neadevărate, ține de nevoia stringentă de a câștiga totuși ceva. Plus că»în unele state din fosta Iugoslavie mulți oameni sunt obișnuiți să negocieze totul verbal și nu țin să obțină documente justi cative pentru orice.« Pentru angajatorii din Slovenia, detașarea munci ­torilor pe șantierele germane e o perspectivă interesantă, pentru că lucrările sunt relativ bine plătite. Ei cunosc diverse subterfugii pentru a crește pro tul pe seama lucrătorilor și știu că în Germania nu există mecanisme e ciente de control, prin care să le e veri cată temeinic activitatea.»Din când în când. chiar plătesc formal salariul minim din Germania«, exempli că Bogoeski.»Dar stabilesc apoi cu lucrătorii lor, ca după ce au primit salariu în cont, aceștia să le dea înapoi în mână o parte din sumă.« Pe hârtie salariul minim a fost plătit, în realitate nu. Dar chiar dacă primesc salariul la timp și integral, mulți dintre cei detașați în Germania nu primesc bani pentru multele ore suplimentare lucrate. De multe ori, contribuțiile la asigurările sociale datorate în țara de detașare nu se plătesc. Și în acest domeniu de activitate, un lucrător detașat ar face bine să nu se îmbolnăvească sau să se accidenteze. »Există cazuri, în care unor muncitori sloveni li s-a anulat de către angajatorul sloven înscrierea la casa de asigurări de sănătate din Slovenia, ind trimiși imediat acasă. Nimeni nu a mai preluat costurile tratamentului«, relatează consilierul. De multe ori există și probleme cu asigurările de sănătate din Slovenia. Multe detașări durează mai mult de un an, iar persoanele detașate ar putea cere trecerea la o casă de asigurări de sănătate din Germania. Numai că pentru acest lucru, lucrătorii trebuie să se înscrie singuri la casa respectivă. Dar de cele mai multe ori nu știu de această opțiune. Răspunderea antreprenorului general, o pârghie împotriva fraudei salariale Industria de construcții a stabilit în anii trecuți anumite standarde minime, dar lipsesc su ciente mijloace de control pentru a impune aceste standarde și în rândul micilor și foarte micilor subcontractanți, care împânzesc acest sector. În ciuda metodelor de eludare descrise, răspunderea generală a antreprenorului este în orice caz o pârghie importantă – antreprenorul general poate tras la răspundere, dacă un subcontractant angajat nu-și plătește muncitorii. Unul din multele exemple este cel al unui grup de 50 români, care au protestat disperați la începutul lui 2014 în fața șantierului unui hotel din zona Europaviertel din Frankfurt, pentru că nu-și mai primiseră salariul. Ei lucrau pentru subcontractantul K&T Contract Germarom, căruia antreprenorul general Max Bögl îi încredințase lucrări de tâmplărie pe șantierul unui hotel din zona Europaviertel. Ei conveniseră un salariu de 1.200 de euro net, dar cu excepția unor mici tranșe, românii nu primiseră nimic. Când timp de mai multe săptămâni nu au mai fost plătiți deloc, situația muncitorilor a devenit atât de gravă, încât nu-și mai puteau cumpăra nici de mâncare. Când oamenii au demonstrat în fața șantierului, antreprenorul general a avut tupeul să le ofere 100 de euro bani de buzunar și bilete de întoarcere în România. Indignați, aceștia au refuzat și au căutat ajutor. Cu sprijin de la Asociația Europeană pentru Probleme Lucrătorilor Migranți(EMWU), muncitorii au făcut o listă a orelor lucrate efectiv. Potrivit listei, li s-ar cuvenit în total 100.000 de euro. În afară de EMWU, sindicatul din construcții, agricultură și mediu(IG BAU) din Regiunea Hessen și­a asumat un rol de mediator, iar»Faire Mobilität« a sprijinit intens grupul de români, asigurând mediatizarea cazului. Antreprenorul general Max Bögl a cedat în cele din urmă și a plătit celor 50 de muncitori suma de 100.000 de euro. Muncă grea de șantier la 1,09 euro pe oră Tot în zona Europaviertel din Frankfurt, cu ajutorul IG BAU,»Faire Mobilität« reușise deja cu doi ani în urmăsă facă public un alt caz reprezentativ. 18