CARMEN MOLITOR| EXPLOATAREA CA MODEL DE AFACERI condițiile în care munceau lucrătorii detașați.»De când Croația a aderat la UE, angajatorii au voie deodată să facă orice«, critică Frankovic.»Iar controalele au dispărut.« Și producătorul de limuzine Binz din Lorch a externalizat o parte din producție prin contracte de antrepriză. Într-o hală pe terenul fabricii lucrează matrițeri și vopsitori detașați de la o rmă poloneză.»Și aici apar deseori probleme: nu primesc sporuri pentru ore suplimentare sau pentru sărbători, nu au măști sau mănuși, trebuie să muncească repede și mult și nu primesc nimic de băut«, descrie Dorota Kempter.»Ne-au spus că duminica și de sărbători nu aveau voie nici măcar să iasă din hală, ca să nu vadă vecinii că muncesc în zilele respective.«Firma Binz nu se simte responsabilă pentru condițiile de muncă, deși acestea se constată pe terenul fabricii ei. Condițiile de muncă sunt responsabilitatea a exclusivă a prestatorului din contractul de antrepriză. 2.3 Servicii industriale auxiliare: joburi precare, pe care nimeni altcineva nu le mai vrea O afacere în expansiune o reprezintă serviciile industriale auxiliare. Din motive de cost, tot mai multe companii mari încredințează anumite activități prin contracte de antrepriză – sunt afectate în special muncile prost plătite, pe care nu le vrea nimeni, pentru că se prestează în locuri murdare sau periculoase sau la căldură foarte mare: curățenia, cateringul, sudura, reparațiile, lucrul cu substanțe periculoase. O întreagă armată de lucrători străini, intermediați prin agenți de muncă temporară sau a ați sub contracte de antrepriză, intră zilnic pe poarta întreprinderilor din industria grea și siderurgie. Faptul că în marile companii industriale, contractele de antrepriză se încheie de obicei de departamentele de achiziție fără implicarea departamentului de resurse umane, arată atitudinea generală a companiilor: ele își cumpără un serviciu și nu vor să știe prea mult despre condițiile în care oamenii prestează aceste servicii.»Prin contractele de antrepriză, marile rme scapă de contractele colective, dar și de răspundere«, declară Szabolcs Sepsi de la Centrul de consiliere»Faire Mobilität« din Dortmund, specializat pe serviciile industriale auxiliare.»În unele ramuri, cum ar în construcții sau în industria cărnii, există potrivit Legii detașării o răspundere a antreprenorului general. Dar în majoritatea serviciilor industriale așa ceva nu există.« Nu de puține ori, lucrătorii intermediați de agenții de muncă temporară sau cei detașați muncesc cot la cot cu personalul x al companiei client și fac aceeași muncă. Dar ei câștigă mult mai puțin și muncesc în condiții mai proaste decât personalul x.»De multe ori, ei lucrează perioade scurte și apoi revin«, spune Sepsi. Un cerc vicios: salariile mici impun ore suplimentare permanente- iar acestea duc la accidente Cei ce lucrează în serviciile industriale auxiliare intră din cauza salariilor mici într-un cerc vicios:»Pentru că nu câștigă mult, tind să facă mai multe ore suplimentare decât de obicei. Din această cauză, ei sunt deseori obosiți și au mai des accidente de muncă decât personalul x.« Acest lucru se vede de exemplu și în siderurgie: ThyssenKrupp a constatat în cadrul unui studiu din decembrie 2012, că la rmele cu care avea contract de antrepriză, se înregistrau de trei ori mai multe accidente decât aveau loc în rândurile propriului personal x. Mai mulți membrii ai comitetului de întreprindere de la ArcelorMittal GmbH din Hamburg au tras un semnal de alarmă, când o rmă din Polonia producea coșuri de sârmă chiar în incinta companiei, iar lucrătorii polonezi erau puși să muncească între 14 și 16 ore pe zi. Iar comitetul de întreprindere de la ArcelorMittal din Bremen a constatat prin propriul sistem statistic extrem de exact, că pe terenul întreprinderii peste 11% dintre lucrătorii rmelor de antrepriză munceau zilnic peste 10 ore. Pericolul ridicat de accidente rezultă din faptul că lucrătorii muncesc zilnic mult peste opt ore. Pe de­altă parte, mulți dintre ei nu primesc su cient echipament de protecție și nu li se face un instructaj adecvat.»Instructajul de protecția muncii se face pe repede înainte și de multe ori în germană – o limbă pe care oamenii abia o înțeleg«, relatează consilierul »Faire-Mobilität« Sepsi.»Apoi ecare semnează că a primit aceste instrucțiuni. E vorba de un act pur formal.« În multe companii industriale mari, 10