CARMEN MOLITOR| EXPLOATAREA CA MODEL DE AFACERI C ontroale coordonate, procuraturi specializate și sancțiuni mai e ciente »Avem nevoie de un sistem de controale care să integreze informațiile«, cere Annelie Buntenbach, membru în conducerea DGB.»Asta înseamnă mai mult decât că FKS intervine și anchetează. Trebuie să se ajungă ca cei care fac bani cu nemiluita pe seama unor lucrători exploatați să e trași la răspundere. Este vorba de procuraturi specializate și despre cum organele de urmărire penală ar putea adaptate pentru a ținti mai bine această formă de criminalitate economică.« Buntenbach pledează pentru»un pachet integral, prin care să obținem o prezență mai bună, ca să putem împiedica realmente această formă de exploatare extremă a lucrătorilor străini. Tot aici intră și un drept la consiliere, astfel încât oamenii să știe cui să se adreseze«. Autoritățile de control trebuie să poate dispune ca angajatorul să plătească salariile restante Wolfgang Däubler, specialist în dreptul muncii, amintește la rândul său câteva puncte:»Ne putem pune întrebarea, dacă nu cumva instituțiile care colectează contribuțiile la asigurările sociale ar putea deveni mai active, pentru că ele calculează contribuțiile datorate în funcție de drepturile lucrătorului, nu în funcție de ce a primit în realitate. Sumele restante le plătește doar angajatorul.« Pentru a crește e ciența sancțiunilor, expertul de la Universitatea Bremen mai propune și ca autoritatea de control să poată dispune pe viitor plăți ale angajatorului către lucrător. Aceste plăți ar putea eventual cuprinde și o amendă forfetară pentru întârziere sau o penalitate contractuală.»Dacă obligațiile angajatorului restanțier la plată ar ajunge de exemplu la 150% sau 200% din suma datorată, pentru lucrător ar putea să devină mai avantajos să coopereze cu autoritățile«, crede Däubler. Un exemplu ar situația în care un lucrător primește doar jumătate din salariul minim din sectorul de construcții:»Ar bine dacă autoritatea ar putea dispune ca angajatorul să-i plătească muncitorului jumătatea restantă în decurs de două săptămâni«, crede juristul.»Iar dacă nu se conformează, angajatorul ar trebui să se aștepte la măsuri de executare silită, dispuse la rândul lor în urma emiterii unui act administrativ cu titlu imediat executoriu – la fel ca la un aviz de plată de la sc.« Dacă angajatorul tot nu plătește în decurs de 14 zile, obligațiile sale de plată față de lucrător ar crește la 150% sau 200% din suma datorată.»Angajatorul ar putea evident să se adreseze instanței de contencios administrativ, cerând suspendarea executării imediate. Dar nu va avea mare succes, dacă plățile pe care le-a făcut sunt cu mult sub salariul minim.«, e convins Däubler. Așa ar putea crește probabilitatea ca lucrătorii înșelați să-și primească totuși banii care li se cuvin. Pentru ca autoritățile să e informate mai des despre fraude salariale și încălcări ale legii, juristul crede că ar util ca lucrătorii să poată face sesizări anonime. Este nevoie de»o cooperare protejată între lucrători și autoritate«.»Altfel, cei afectați nu vor ieși în public, decât dacă ar vrea să plece oricum de la acel loc de muncă«, spune expertul în dreptul muncii. Trebuie înlesnite plângerile la instanțele de dreptul muncii, iar sindicatele să primească dreptul de a formula acțiuni colective Este foarte di cil pentru un lucrător mobil să se adrese unei instanțe de dreptul muncii, subliniază Katarina Frankovic, consilieră la»Faire-Mobilität« din Stuttgart:»E nevoie de timp și bani, pentru a merge în instanță«, spune ea.»Dar oamenii nu au nici timpul, nici banii necesari pentru a se prezenta la multele termene. De cele mai multe ori, oamenii nici nu mai sunt în Germania când începe procesul. În plus, pentru lucrători e greu să aducă probe în susținerea solicitărilor, pentru că le lipsesc contractele, deconturile sau înregistrarea orelor muncite. Sistemul juridic pur și simplu nu este interesat de viața lucrătorilor mobili.« Neplata sistematică a salariilor trebuie făcută publică Sindicatele și centrele de consiliere cer ca instanțele de dreptul muncii să țină mai mult seama de realitățile vieții unor lucrători străini, pentru ca aceștia să aibă o șansă mai realistă de a-și recupera 24